DOCUMENTAR: Alegerile prezidențiale din România dupa 1989

duminică, 8 Ian 2017, 20:54 Documentare

Ultimele alegeri prezidențiale din România au fost câștigate de Klaus Werner Iohannis.  O dată cu schimbarea Constituției, în anul 2003, sistemul electoral s-a schimbat, președintele fiind ales pe o perioadă de 5 ani, comparativ cu 4 ani cât era înainte. Astfel că, președinții României din 1989 până în prezent au fost: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis. 

                                                 

                                                    Candidații la alegerile prezidențiale după 1989

                                                    Sursa: Paginademedia.ro 

Alegerile din 1990

Primele alegeri parlamentare și prezidențiale din România au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după mai bine de 50 de ani.

La 14 martie 1990, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990. 

Potrivit legii, președintele României era ales în mod direct, prin scrutin universal. Legea prevedea alegerea sa „de către cetățenii cu drept de vot din întreaga țară”. Era declarat președinte acel candidat care întrunea jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Dacă nici un candidat nu întrunea această majoritate, se organizau, în a doua duminică, noi alegeri. La președinția țării putea candida orice persoană care nu era decăzută din drepturile electorale și care avea suportul a cel puțin 100 000 de alegători. Validarea alegerii președintelui era făcută de Curtea Supremă de Justiție. 

Candidați

În primul scrutin postdecembrist pentru funcția de președinte doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Rațiu din partea PNȚCD, reîntors în țară din Marea Britanie, unde locuise timp de 50 de ani, și Radu Câmpeanu, din partea PNL, reîntors de la Paris, unde ceruse azil politic în 1973.

La 17 aprilie s-a înregistrat, în mod oficial prima candidatură la funcția de președinte al României. A fost vorba de candidatura lui Ion Iliescu, depusă din partea Frontului Salvării Naționale. Au fost prezentate dosare care conțineau aproximativ 170.000 de semnături.

                                În imagine: Ion Iliescu

                               Foto: (c) Ion Simion MECHNO / AGERPRES ARHIVĂ

A urmat înscrierea candidaților Radu Câmpeanu din partea Partidului Național Liberal și Ion Rațiu din partea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat.

                                   

                                  În imagine Radu Câmpeanu

                                 Foto: (c) Vasile MOLDOVAN/ AGEPRES

                                

                                 În imagine, Ion Rațiu

                                Foto: (c) Mircea HUDEK/AGERPRES

Campania electorală

La 20 martie 1990, în conformitate cu prevederile Legii Electorale, a fost declanșată, în întreaga țară, campania electorală, în vederea alegerilor parlamentare și a președintelui țării. Campania electorală pentru alegerile din mai 1990 a început la 20 martie și s-a încheiat la 17 mai, ora 24.00.

În cele trei spații electorale zilnice s-a căutat ca fiecare partid și formațiune politică înscrise în campania electorală să beneficieze, prin rotație, de ore de audiență maximă. În ultima zi a campaniei electorale, Televiziunea Română a reușit să-i aducă la masa rotundă pe cei trei candidați la funcția de președinte și să le audă părerea. În cadrul dezbaterii, cei trei candidați la președinția României au răspuns la întrebările puse de telespectatori aparținând celor mai diferite categorii sociale. 

Rezultate

Pentru candidații la președinția României, numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de peste 14 milioane din totalul de 17.200.722 înscriși pe liste, adică 86,19% din electorat. Procesul de votare a început la ora 6 dimineața și s-a încheiat la ora 23.00.  Ion Iliescu a obținut  85,07%, Radu Câmpeanu, candidatul Partidului Național Liberal 10,64%, iar Ion Rațiu, candidatul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat 4,29%.

Alegerile din 1990 au fost singurele în urma cărora președintele țării a fost ales din primul tur de scrutin. Atât mandatul președintelui României cât și mandatele parlamentarilor aleși la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, așa cum se prevedea în Legea Electorală.

Alegerile din 1992

În 1992, pentru a doua oară după evenimentele din 1989, electoratul român a fost chemat să aleagă un nou președinte al țării, precum și un nou Parlament. Alegerile au avut loc simultan  pe 27 septembrie 1992. Pentru depunerea candidaturilor fiecare candidat a avut nevoie de o listă de cel puțin 100.000 de susținători, indiferent dacă propunerile erau făcute de partide sau dacă veneau din partea unor independenți. Validarea președintelui României se realiza, conform Constituției, de Curtea Constituțională. 

În primul tur de scrutin, ce urma să fie organizat la 27 septembrie 1992, președintele trebuia să obțină 50 la sută plus unu voturi din totalul alegătorilor de pe listele permanente. Deci, din cei aproximativ 16,5 milioane de alegători erau necesare în jur de 8,3 milioane de voturi. În cazul în care nici unul din cei șase candidați nu ar fi obținut voturi majoritare, după două săptămâni, la 11 octombrie 1992, urma să se organizeze cel de-al doilea tur de scrutin. 

Candidați

Numărul de candidați s-a dublat comparativ cu anul 1990 ajungând la șase, printre care s-a aflat și un independent, o noutate la alegerile prezidențiale din România. Ion Iliescu a candidat pentru a doua oară din partea FDSN, urmat de  Emil Constantinescu din CDR, Gheorghe Funar candidat din partea PUNR, din partea FSN Caius Traian Dragomir, iar din partea PR Ioan Mânzatu, Mircea Druc fiind singuru candidat independent.

                            Emil Constantinescu 
                            Foto: (c) Ilie BUMBAC / Arhiva AGERPRES

Campania electorală

Campania Electorală s-a desfășurat timp de trei săptămâni, începând cu 31 august și s-a încheiat pe 24 septembrie. La 29 august, la sediul Senatului s-au purtat discuții în urma cărora s-a stabilit programul campaniei electorale la televiziune și radio pentru alegerile prezidențiale. 

Consiliul Național al Audiovizualului a stabilit un program al aparițiilor televizate ale candidaților. În primele șase ediții, dedicate, fiecare dintre ele, unuia dintre candidați, în ordinea primei trageri la sorți pentru televiziune, au fost rezervate 10 minute pentru prezentarea personală, iar restul de 30 de minute pentru răspunsuri la întrebările adresate de ascultători și aduse dinainte la cunoștința candidatului. Următoarele șase ediții au fost constituite numai din răspunsuri la întrebările ascultătorilor. În zilele de 23 și 24 septembrie, celor șase candidați li s-au acordat câte șapte minute pentru prezentarea unui ultim mesaj către alegători.

Primul tur de scrutin

Procesul electoral a început la 27 septembrie, la ora 6.00 și s-a încheiat la ora 21.00. . Rezultatele finale ale primului tur de scrutin au fost anunțate la 4 octombrie 1992: numărul total de alegători prezenți la urne fiind de peste 12 milioane din totalul de 16.380.663.

În primul tur de scrutin, Ion Iliescu a obținut 47,34% urmat de Emil Constantinescu 31,24%.

                                Ion Iliescu/Emil Constantinescu

                                          Foto: Vreaupreședinte.gândul.info 

Al doilea tur de scrutin

Candidații care s-au confruntat în cel de-al doilea tur de scrutin au fost Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Potrivit datelor finale furnizate de Biroul Electoral Central, la al doilea tur de scrutin s-a prezentat la vot 73,2% din electorat. Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu cu  61,43%, din voturi contracandidatul său Emil Constantinescu obținând 38,57%.

                             Procentul candidaților de pe primul loc- Prezidențiale 1992 - Turul II

                            Sursa:Adevărul.ro

La 30 octombrie 1992, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat în fața celor două Camere ale Parlamentului, reunite în ședință comună, noul președinte ales al României, Ion Iliescu a depus jurământul, fiind învestit în funcție.

Alegerile din 1996

Alegerile prezidențiale ale anului 1996 s-au desfășurat pe baza acelorași reguli ca cele din 1992. Potrivit unui comunicat al BEC de la 24 octombrie 1996, fiecare cetățean cu drept de vot, își putea exprima opțiunile electorale la centrul de votare în raza căruia domicilia. În situația în care acest lucru nu era posibil, operațiunea votării se putea desfășura, fie la centrele de votare din locul în care se afla în ziua scrutinului, fie la centrele speciale de votare ce se organizau în aeroporturi, gări, autogări etc, unde se întocmeau liste speciale.

Candidați

Un număr de 16 candidați s-a înscris în cursa prezidențială la scrutinul din 1996. În cursă au intrat pentru prima oară un reprezentant al minorităţii maghiare György Frunda (UDMR), dar şi un reprezentant al unui partid de extremă dreapta, naţionalist, Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Candidatul Convenției Democrate Române (CDR) la alegerile prezidențiale din 1996 a fost președintele alianței Emil Constantinescu. Emil Constantinescu a fost primul care și-a prezentat oficial programul prezidențial „Acum pentru România” la data de 27 iunie 1996. Deși mai erau încă trei luni până la lansarea campaniei prezidențiale propriu-zise, Emil Constantinescu a motivat alegerea acestui moment prin faptul că electoratul trebuie să fie informat cu privire la oferta politică a candidatului. Acesta și-a lansat oficial candidatura, la 4 septembrie 1996, în prima zi a campaniei electorale, în localitatea Ruginoasa din județul Iași, locul de naștere al lui Alexandru Ioan Cuza, intrând în cursa prezidențială prin rostirea așa-numitei „Proclamații de la Ruginoasa”.

                  Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democrate Române (CDR)

                  Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

În cadrul Conferinței Naționale a PDSR din 26 iulie 1996, Ion Iliescu a acceptat oferta de sprijin din partea PDSR pentru alegerile prezidențiale din 1996. Ion Iliescu participa în 1996 pentru a treia oară la alegerile prezidențiale din partea aceluiași partid politic: FSN (1990), FDSN (1992), PDSR (1996).

Ion Iliescu, candidatul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), la   alegerile prezidențiale din 1996

                     Foto: (c) Ion Simion MECHNO / AGERPRES ARHIVĂ

Candidatul Uniunii Social Democrate (USD), Petre Roman s-a lansat în cursa pentru alegerile prezidențiale, la 4 septembrie 1996, cu ocazia primei Convenții Naționale Extraordinare a USD. Petre Roman s-a înscris în 1996 pentru prima dată în cursa prezidențială.

                                             Petre Roman, candidatul Uniunii Social Democratice 

                                             Foto: Okazii.ro

Un alt candidat aflat la prima candidatură a fost liderul PRM Corneliu Vadim Tudor.

Primul tur de scrutin

Dintre cei 16 candidaţi, trei au obţinut rezultate mai importante :  Ion Iliescu (32,25%), Emil Constantinescu (28,51%) şi Petre Roman (20,54%). Diferenţa dintre primii doi clasaţi a fost cea mai strânsă de după 1989, de 511.152 voturi. Atât rezultatele din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cât şi cele ale alegerilor parlamentare îi determină pe Emil Constantinescu şi Petre Roman să semneze, între cele două tururi de scrutin, Acordul de colaborare electorală, parlamentară şi guvernamentală între CDR şi USD.

Decisivă pentru lupta electorală a fost emisiunea „Turneul candidaţilor” în care mediatorul le-a cerut celor doi candidaţi, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, să îşi adreseze reciproc câte o întrebare, „pentru a rămâne într-o tonalitate optimistă”.

Ion Iliescu alege să îl întrebe pe Constantinescu dacă îşi menţine criticile referitoare la guvernarea Roman, pe care le făcuse înainte de primul tur de scrutin, când a susţinut că Guvernul Roman a produs „o catastrofă şii un haos”. „În aceste momente trebuie să ne îndreptam spre viitor. Au existat greşeli ale trecutului, au existat greşeli ale tuturor”, a răspuns Constantinescu.

De cealaltă parte, Emil Constantinescu, l-a întrebat pe Ion Iliescu: „Credeţi în Dumnezeu, dle Iliescu?”. „ Dle Constantinescu, eu m-am născut într-o familie de oameni evlavioşi, am fost botezat în Biserica Ortodoxă Română şi am această calitate. Sigur, în evoluţia mea intelectuală s-au produs anumite deplasări, dar am rămas pătruns de elementele fundamentale ale credinţei şi ale moralei creştine” – a fost răspunsul lui Ion Iliescu. 

Al doilea tur de scrutin

În urma desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, Emil Constantinescu  (CDR) a obţinut 7.057.906 de voturi (54,41%), iar Ion Iliescu (PDSR) 5.914.579 (45,59%).Alegerea lui Constantinescu provoacă o manifestaţie spontană de bucurie în Piaţa Universităţii, în seara turului doi al alegerilor.

                    Alegeri prezidențiale 1996, Piața Universității

                   Foto: (c) Lucian TUDOSE / AGERPRES ARHIVĂ

Emil Constantinescu devine preşedinte şi instalează un guvern CDR-USD, condus de Victor Ciorbea, iar PDSR şi Ion Iliescu ajung în opoziţie.

Alegerile prezidențiale din 2000

Scrutinul prezidențial din 26 noiembrie 2000 a fost reglementat de Legea 69/1992 și Constituția României. Legea 69/1992 specifica faptul că președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi. Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea președintelui.

Legat de candidații care se puteau înscrie la cursa pentru Palatul Cotroceni, articolul 3 al legii prevedea că se pot prezenta candidați propuși de partide și formațiuni politice sau candidați independenți. Partidele și formațiunile politice pot propune, fie separat, fie împreună, numai câte un singur candidat. Numărul semnăturilor necesare pentru înscriere, atât pentru candidații partidelor cât și pentru cei independeți, era stabilit la cel puțin 300.000 alegători.

Pentru prima dată în perioada post-decembristă a României, cetățenii români și-au putut exercita dreptul de vot la alegerile din anul 2000 și pe baza cărții de alegător.

Candidați

Au fost înregistrate 13 candidaturi, primul care s-a înscris în cursa prezidențială fiind Theodor Stolojan. 

Candidatul PNL Theodor Stolojan, alegerile prezidențiale din 2000

                  Foto: EVZ.ro 

Documentele oficiale pentru înscrierea candidaturii lui Ion Iliescu din partea PDSR în cursa pentru alegerile prezidențiale au fost depuse în ziua de 21 octombrie, la sediul BEC.

Au urmat candidaturile lui Teodor Meleșcanu și a lui Mugur Isărescu care a candidat ca independent.

Cel de-al cincilea candidat înscris oficial în cursa pentru Palatul Cotroceni a fost Petre Roman, care în 24 octombrie a depus la BEC și 500.000 de semnături de susținere a candidaturii sale.

                            Candidatul PD Petre Roman, alegerile prezidențiale din 2000

                            Foto: prezidentiale-romania.blogspot.ro/

Primul tur de scrutin

În ziua de 27 noiembrie, în urma centralizării la nivel de țară a proceselor verbale cuprinzând rezultatele votării pe fiecare circumscripție electorală, distribuția numărului total de voturi valabil exprimate pentru alegerile prezidențiale se prezenta astfel: Ion Iliescu – 36,35%, Corneliu Vadim Tudor – 28,34%, Theodor Dumitru Stolojan – 11,78%.

Înainte de al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, în data de 28 noiembrie, Biroul Executiv al PDSR propune „încheierea unui Memorandum de înţelegere politică cu partidele democratice – PNL, PD şi UDMR, cu sindicatele şi patronatul, care să permită partidului exercitarea guvernării”. O zi mai târziu, PNL şi PD îşi anunţă sprjinul pentru candidatul PDSR în turul doi al alegerilor prezidenţiale.

Al doilea tur de scrutin

Biroul Electoral Central (BEC) a comunicat, marţi, la ora 11.00, rezultatele definitive ale celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Astfel, candidatul PDSR, Ion Iliescu, a obţinut 66,83% din voturi, iar Corneliu Vadim Tudor 33,17% din voturi.

Ion Iliescu a devenit din nou preşedinte, după o pauză de patru ani. 

Alegerile din 2004

După schimbarea Constituției prin referendum, mandatul președintelui țării devine de cinci ani. Conform ordinii înscrierii în competiția electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui României figurau Adrian Năstase (Uniunea Națională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluț (Acțiunea Populară), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) și Aurel Rădulescu (APCD).

Candidați

După o guvernare în care România a intrat în NATO şi a finalizat negocierile de aderare la UE, liderul PSD, premierul Adrian Năstase, candidează la Preşedinţie în condiţiile în care Ion Iliescu nu mai avea acest drept constituţional.

                         Adrain Năstase – candidat la alegerile prezidențiale 2004

                         Foto: infopolitic.ro 

Traian Băsescu a intrat în cursă cu puţin timp înainte de debutul campaniei electorale, după ce Theodor Stolojan fusese desemnat candidat la Preşedinţie al noii Alianţe PNL-PD. 

Traian Băsescu – candidat la alegerile prezidențiale 2004

                          Foto: infopolitic.ro 

În data de 2 octombrie, Stolojan s-a retras din cursa prezidenţială şi de la preşedinţia PNL, invocând probleme de sănătate.

O zi mai târziu, Traian Băsescu declara, într-o conferinţă de presă, contrazicând declaraţiile anterioare ale lui Theodor Stolojan, că starea de sănătate a acestuia nu era atât de gravă pe cât se vehicula, problema acestuia fiind de fapt stresul provocat de şantajul politic la care fusese supus în ultimul timp. „Era şantajat cu invenţii de tip vinovăţie pentru Megapower, pentru că nu ştiu când în viaţa dânsului ar fi fost într-o situaţie dificilă din punct de vedere al sănătăţii, cu nu ştiu ce alte dosare care i se tot anunţau a fi pregătite şi gata de scos. Acest lucru i-a agravat starea de sănătate", a afirmat Băsescu.

 În data de 6 octombrie, Alianţa DA  îl desemnează candidat la prezidenţiale pe Traian Băsescu. După validarea sa de către conducerea PD, Băsescu a anuţat că va fi un candidat “„aspru”, în condiţiile în care intră în cursa pentru Cotroceni în mod neprevăzut, fără a se fi pregătit dinainte pentru această ţintă. „Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii”, şi l-a fixat el drept adversar  pe  Adrian Năstase.

Primul tur de scrutin

În primul tur de scrutin Adrian Năstase din partea Uniunii PSD+PUR a obținut 40,97%, iar Traian Băsescu din partea Alianței PNL-PD – 33,92% . Rezultatele din primul tur de scrutin arată că Adrian Năstase a fost votat în 28 de județe ale țării, majoritatea din Moldova și Oltenia, iar Traian Băsescu a fost preferat de locuitorii din 10 județe, cele mai multe din Transilvania, alături de București.

Înainte de turul decisiv al alegerilor prezidenţiale, singura întâlnire faţă în faţă a celor doi candidaţi rămaşi în cursă pentru fotoliul de la Cotroceni, Traian Basescu şi Adrian Nastase, are ca moment-cheie întrebarea lui Băsescu pentru competitorul său: "Măi, ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti?”.

Al doilea tur de scrutin

La 12 decembrie românii au fost așteptați la urne pentru a doua oară, iar în seara zilei de 13 decembrie 2004, Biroul Electoral Central a dat publicității rezultatele finale după centralizarea tuturor voturilor exprimate la toate secțiile de votare din țară. Trăian Băsescu a obținut 51,23%,, iar Adrian Năstase 48,77%.

Traian Băsescu aduce la guvernare Alianţa “Dreptate şi Adevăr”, formată din PNL şi PD, premier fiind numit liberalul Călin Popescu Tăriceanu.

Alegerile din 2009

În anul 2009, peste 18 milioane de cetățeni români cu drept de vot au fost așteptați la urne la alegerile prezidențiale desfășurate în România. Potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, candidații trebuiau să își depună candidaturile la Biroul Electoral Central cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Candidați

În primul tur de scrutin au intrat în cursa electorala 12 candidați. Traian Băsescu, a candidat pentru al doilea mandat, fiind susținut de Partidul Democrat Liberal (PD-L), Mircea Geoană din partea Alianței PSD+PC, Crin Antonescu din partea Partidului Național Liberal (PNL), Corneliu Vadim Tudor din partea Partidului România Mare (PRM), Kelemen Hunor din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), George Becali din partea Partidului Noua Generație — Creștin Democrat (PNG-CD), dar și candidați independenți.

Un număr de 87 de posturi de televiziune și 98 de posturi de radio, publice și private, au anunțat Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) că vor difuza și realiza emisiuni electorale în perioada campaniei din anul 2009 pentru alegerea președintelui României.

                       Alegeri prezidențiale 2009

                       Foto: (c) Lucian TUDOSE / AGERPRES ARHIVĂ

Primul tur de scrutin

Primul tur de scrutin a avut loc în data de 22 noiembrie, iar din 18.293.277 de cetăţeni cu drept de vot şi-au exprimat opţiunea 9.946.748 (54,37%). Pentru prima dată, la acest scrutin prezidențial, ștampilele de vot au fost personalizate, fiind înscrise pe ele numărul secției de vot și județul în care se votează.

În ziua de 26 noiembrie, Biroul Electoral Central (BEC) a dat publicității rezultatele finale ale scrutinului prezidențial din 22 noiembrie 2009. Astfel, președintele Traian Băsescu, candidat pentru un nou mandat de șef al statului, susținut de PD-L, a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale 32,44% din voturi, Mircea Geoană, candidat al Alianței PSD+PC, 31,15%, iar liderul PNL, Crin Antonescu, 20,02%.

                             Candidatul PNL Crin Antonescu, alegeri prezidențiale 2009

                              Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin

Campania electorală pentru turul al doilea al prezidențialelor a început la 26 noiembrie 2009 și s-a încheiat la 5 decembrie, ora 7,00.

La numai trei zile după încheierea primului tur de scrutin, PNL și PSD au semnat un acord politic care prevede și acordarea sprijinului pentru Mircea Geoană în turul al doilea al prezidențialelor. De asemenea, PSD a semnat și un acord politic cu reprezentanții minorităților naționale în Parlament.

Campania electorală pentru turul al doilea a fost marcată de două scandaluri vizându-i pe candidaţi.

Primul a izbucnit odată cu publicarea unui fimuleţ în care Traian Băsescu pare să lovească un copil. Şeful statului a fost confruntat în direct cu imaginile difuzate în premieră în timpul unui interviu la Realitatea Tv, post patronat la vremea respectivă de Sorin Ovidiu. Traian Băsescu şi-a susţinut campania pe conflictul cu mogulii de presă care îl susţineau pe Mircea Geoană.

Al doilea scandal a izbucnit tocmai în jurul lui Mircea Geoană. În ziua dezbaterii finale au fost publicate imagini cu Mircea Geoană mergând acasă la Sorin Ovidiu Vântu. n cadrul dezbaterilor, Băsescu l-a acuzat pe Geoană că este o marionetă a mogulilor, determinându-l să recunoască faptul că, în seara precedentă, l-a vizitat acasă pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Al doilea tur de scrutin

Turul al doilea de scrutin s-a desfășurat în ziua de 6 decembrie în intervalul orar 7,00 — 21,00 în aceleași secții de votare și circumscripții electorale care au fost organizate și în 22 noiembrie și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur.

Exit-poll-urile de la ora 19.00 care nu includeau estimările voturilor din străinătate, l-au dat câştigător al alegerilor pe Mircea Geoană, care şi-a proclamat victoria la sediul PSD, înconjurat de staff-ul de campanie.

Rezultatele finale au relevat, însă, victoria lui Traian Băsescu, cu 5.277.068 de voturi (50,33 %), în timp ce Mircea Geoană obţinuse 5.206.747 voturi (49,66%).

Partidul lui Geoană, PSD, a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude şi cerând şi repetarea turului doi al alegerilor prezidenţiale.

Curtea Constituţională a decis renumărarea voturilor nule din al doilea tur de scrutin, adică 138.476 voturi, aproximativ dublul numărului voturilor dintre Băsescu şi Geoană. Renumărarea a arătat că din cele 138.476 de voturi nule înregistrate, 2.247 erau voturi valabile anulate în mod eronat, iar din acestea 1.260 de voturi erau pentru Traian Băsescu şi 987 pentru Mircea Geoană. 

După renumărare, Curtea Constituţională a validat rezultatul alegerilor şi realegerea lui Traian Băsescu pentru un al doilea mandat prezidenţial de cinci ani.

Etichete: alegeri prezidențiale, scrutin, campanie electorală, 1989, Traian Băsescu, Ion Iliescu

        (Documentare  - Carla - Cristiana - Lunguți )